Detaliu important: era 11 ziua.
După ce abia l-am convins să dea bună ziua și să se prezinte data trecută, ieri…
Intrăm în cabinet.
Eu: Patrick, te rog să dai bună ziuă.
Patrick: Hai, măăăăă, mami…iar trebuie să mă prezint?
Ochii erau deja dați peste cap, aerul respirat de el și timpul lui sunt prea prețioase pentru a scoate mai multe cuvinte deodată din gură.
Eu: Nu, doar spui “bună ziua” când intrăm, așa este politicos.
Patrick: mmmbine…
Vine domnul doctor, întinde mâna spre Patrick, Patrick întinde mâna și toată lumea își ținea respirația, în așteptarea salutului.
Blank. Liniște. Uitase replica.
Eu: Patrick, cum spui? (și eu fraieră, în loc să îi șoptesc replica, l-am întrebat prostia asta)
Patrick: Bună seara!
