Category: Fun

Refuz să cred că există vreo persoană în lumea asta care să nu-și fi ales măcar o dată în viață un moment nepotrivit.

Nepotrivit pentru orice. Când vrei să te duci la baie, când vrei să mănânci, când vrei să butonezi telefonul și așa mai departe.

În cazul meu, am observat că momentele alese nepotrivit se întâmplă mai ales de când avem copil. De exemplu, te apucă dusul la baie. Pentru number one sau pentru number two, nu contează. Ei bine, și când stai tu frumos acolo pe budă și contemplezi la ce ai mai putea să faci în ziua aia, auzi din altă cameră “mami…mamii…maaaamiiii”. Oh shit! Și acum? Și acum…ori te trezești cu el peste tine în baie, ori, pur și simplu, s-a lovit și e musai să te ridici. Dacă urlă prea tare, e clar, trebuie să te ridici no matter what. Cu chiloții în vine, cu hârtia în mână, te duci să vezi ce s-a întâmplat. Și s-a întâmplat să: i-a luat cățelul jucăria, s-a lovit la deget și trebuie să pupi, nu ajunge la ursul Tedy, nu ajunge la cărți, vrea papa, vrea și el pipi, vrea, vrea, vrea.

Recunosc, de cele mai multe ori mă trezesc cu el în baie. Sau cu ei. Gata cu pipi pe ziua de azi.

Nu mă credeți? Poftiți!

Descriere: una bucată piciorul meu, două bucăți picior Patrick, una bucată coadă Misha, un colț de preș de baie, o urmă de cadă. WC-ul nu l-am prins în poza, n-ar fi fost tocmai indicat.

Mai sunt momente când leșini de foame. Cine știe, cunoaște. Mai întâi îi dai copilului să mănânce, apoi mănânci și tu când mai apuci. Dacă mai apuci. Și speculezi tot ce e de speculat. Ori se joacă singur în camera lui (Doamne ajută), ori și-a găsit vreo carte de răsfoit, ori se bate cu cățelul de mai sus pe jucării. Fugi la bucătărie, odrasla sesizează lipsa. Maaaaaami! Te întorci. Mai prinzi un moment și fugi iar. Apuci să scoți ciorba din frigider. Maaaaaamiiii! Te întorci. Îl pupi, îi faci freza și fugi iar. Pui ciorba într-un castron și o bagi la microunde (de încălzit pe aragaz și de supravegheat, nicio șansă). Mami, mami, mami! Ce s-a mai întâmplat acum, puiule? Isha, Isha (de la Misha patrupeda). I-a luat iar jucăria. O recuperezi, o înapoiezi aparținătorului. Bagi castronul la microunde și apuci să respiri un minut lângă cuptorul care nu mai face bing odată. Urlete. What, now? Îți arată cu degetul spre ceva la care nu ajunge. Îi dai ceva-ul și fugi înapoi la bucătărie. De data asta, apuci să scoți mâncarea, arunci o lingura și o felie de pâine pe masa și te așe… Înapoi la copil. ?!? Vrea să te joci cu el. Te joci 2-3 minute, cu gândul la ciorba aburindă din castron. I-ai potolit setea de joacă în duet pentru următoarele 5-10 minute. La bucătărie, ce să vezi, aburii s-au evaporat, că de, așa fac aburii. Mănânci aproape rece. Nu prea intră, că ție îți place să mănânci fierbinte. Înghiți cu noduri, gândindu-te cu ce poți să-l păcălești data viitoare când te strigă. Liniște pentru câteva minute. Faci cruce cu limba, că mâna e prea ocupată să ducă lingura la gură cu viteza luminii. Ai terminat ciorba și zâmbești pe sub mustață. Și te lovește brusc. DE CE e liniște de atâta timp? Cu pași tremurânzi, pui castronul în chiuvetă (deja plină ochi de aseară) și te duci spre locul de joacă spunând rugăciuni. Ei, hai că nu e grav, doar apa cățelului împrăștiată în toată sufrageria precum Lacul Sfânta Ana. Măcar ai apucat să termini de mâncat. Te gândești cumva și la felul doi?

Mai am varianta în care ăla micu’ adoarme devreme. Devreme însemnând înainte de ora 22. O numesc “a opta minune a lumii”. Și te apuci să lucrezi. Mai vânezi clienți, mai scrii un articol, mai faci un calcul cu datoriile, mai bei un/primul pahar cu apă, mai faci un duș (asta cu dușul e a noua minune a lumii – nu vă gândiți că nu se poate sta lângă voi de miros, doar că e aproape imposibil să te speli când sunteți doar voi doi). Și te lovește din nou. Mami…? La dracu, și-a dat seama că l-ai fentat. Te duci lângă el, îi cânți, îi sufli în…urechi, îl pui pe piept. Adoarme. Ieși din cameră aproape plutind, nu cumva să atingi podeaua și să te audă. Revii la activitatea inițială. Maaaaami…? Hai, bine, lasă că e și mâine o zi. Poți să te speli și mâine, iar paharul cu apă mai poate să aștepte.

În alte seri, stai cu laptopul în brațe, iar Prâslea lângă tine. Când te apuci să scrii, el oftează. Next. îți ții respirația. Tragi cu ochiul, a adormit la loc. Respiri ca și cum ai fi fost o oră sub apă. Peste încă cinci minute, te trezești cu el călare cu capul pe mâna ta și cu piciorul pe burta ta. Abort, abort! Iar nu respiri, stai nemișcat, anchilozezi și, într-un final, adormi în poziția aleasă de el. Peste o oră, deschizi ochii și realizezi că habar n-ai în patul cui ești, habar nu ai de ce e televizorul aprins și de ce nu-ți simți coloana. Te uiți în stânga ta și…asta e, pui laptopul lângă pat și te culci la loc.

Cam așa cu momentele astea nepotrivite. Nu mai spun de sex, când te trezești cu ușa de perete la 12 noaptea, când în sfârșit tu și soțul v-ați păcălit unul pe celălalt că e momentul potrivit.