#patricisme

#patricisme, ep. 15

În trafic (-ul cel infernal, și nu doar trafic, ci traseul Otopeni-Bragadiru la ora 17), Patrick șade liniștit în scaunul lui.

Patrick: Mami, mi-e sete.

Fuck, nu văd nimic. Unde e ghiozdanul? A, uite-l aici. Pff, dă și caută acuma apa. Hai, c-am găsit-o. Întind mâna spre Patrick, cu apa.

Eu; Pitic, să-mi dai apa înapoi după ce bei, ca să nu curgă pe tine.
Patrick: Bine.
Eu: ?!? (fără proteste? o avea febră)

Peste 5 minute:

Patrick: Mami, vei apa?
Eu: Da, bineînțeles, altfel dormim pe balcon dacă facem lac în mașina lui tati (să-ți dea Dumnezeu sănătate, tati, că ne-ai dat mașina ta automată în acest infern).
Patrick: Mami, vei apa?
Eu: Da, mă, brotac, vreau apa.
Patrick: Hmm…
Eu: What?!?
Patrick: Dacă-mi dai un pupic.

Nu se presupune că rolurile erau invers? Gen, îți dau apă dacă faci pipi la budă. Zic și eu.

#pupiclavolan

#patricisme

#patricisme, ep. 13

Patrick joacă fotbal cu tati, în casă, spre disperarea mea (evident, că doar cățeaua nu scapă ‘neșutată’, laptopul e pe birou, cafeaua e pe masă, eu stau tolănită pe canapea).

Tati: Patrick, cât e scorul?
Patrick: Pentu mine!

Mai contează cât e? Important e pentru cine.

#patricisme

#patricisme, ep. 11

De când mă știu, cânt cât pot de tare melodia My heart will go on atunci când o aud. Bine, am mai zis-o, vând un rinichi dacă vine Celine Dion la noi și n-am bani de bilet.

În fine, azi era la radio. Eram cu copilu’ în mașina. Și am cântat, normal.

La semafor mai întorceam din când în când capul spre el să văd ce face, ce zice. Nu făcea nimic, nu zicea nimic. Mă privea fix în ochi. Am bănuit că absoarbe vocea mea.

-Far across the distance…and spaces…betweeeeeeen us…
-Mami…

Eu nimic.

-Near, far…wherever you aaaaaare…
-Mami…

Eu nimic.

-Love can touch us one time…and last for a lifetiiiiiiiiime…
-Mami!!!
-Stai că vine refrenul, încă puțin…

-We’ll staaaaaaaaaay, foreeeeeeevee this way…
-Mamiiiii!!!
-Da, mă!
-STOP!

#amtacut

#patricisme

#patricisme, ep. 9

Patrick: Bă!
Eu: Pitic, nu e frumos să zici bă. Spune-mi ‘mami’.
Patrick: Bă!
Eu: Hai, mami, te rog. Nu mai zice așa.
Patrick: Poi tati dice așa.
Eu: Data viitoare îi spui ‘tati, nu e frumos să zici așa’. Uite, în loc să-l strigi ‘bă’ pe tati, ai putea să-l strigi…

(nu apuc să termin fraza)

Patrick: Boss!

#numaiziceasa
#bossdeboss

#patricisme

#patricisme, ep. 7

Seară cu multă joacă, după o săptămână în care nu ne-am văzut. Suntem acasă, în patul nostru.

Eu îi pap nasul, îl bag în burta mea (cea lipită de spate, noroc cu nasul lui, că mă mai hrănesc și eu). El îmi papă nasul și îl bagă in burta lui dolofană (nasul meu nu face nicio diferență).

-Maaaaami, dă-mă nasu îapoi. 
-Of, păi și rămân cu burta goală. Hai, bine, ia-ți-l înapoi. 
Și i-l atașez cu grijă fix cum era înainte.

-Broscoi, păi și eu îmi vreau nasul înapoi. Cum facem?
-Mami, ia nasu îapoi, și mi-l atașează cu cea mai mare precizie. 
-Gata, acum ieși nu făă nas.

Sunt nu fără nas, s-a înțeles?